Universitatea din Letonia găzduiește o discuție multipartită privind utilizarea inteligenței artificiale în combaterea dezinformării
O discuție multipartită intitulată „Utilizarea inteligenței artificiale în combaterea dezinformării”, organizată de Universitatea din Letonia, a avut loc la Riga la 6 ianuarie 2026. Evenimentul a reunit cercetători, dezvoltatori de tehnologie și practicieni pentru a introduce proiectul AI4Debunk și pentru a promova un schimb aprofundat cu privire la provocările actuale și la instrumentele eficace de combatere a dezinformării și a știrilor false.
Discuția a urmărit familiarizarea participanților cu obiectivele, abordarea metodologică și rezultatele inițiale ale proiectului AI4Debunk, încurajând în același timp reflecția asupra implicațiilor societale, tehnologice și etice mai ample ale utilizării inteligenței artificiale în combaterea dezinformării. Programul a inclus prezentări privind obiectivele proiectului și primele constatări, demonstrații în direct ale instrumentelor bazate pe IA în curs de dezvoltare și o discuție interactivă privind aspectele practice și filosofice ale atenuării dezinformării.
Reuniunea a fost deschisă de profesorul Inna Šteinbuka, care a introdus proiectul AI4Debunk, explicând că proiectul urmărește să dezvolte instrumente de inteligență artificială pentru a proteja societatea de dezinformare prin integrarea expertizei specialiștilor tehnici în IA cu cea a oamenilor de știință din domeniul social, inclusiv a oamenilor de știință politică și a sociologilor. Se acordă o atenție deosebită dezinformării legate de războiul din Ucraina și de schimbările climatice.
Printre principalele provocări evidențiate s-a numărat ritmul rapid al dezvoltării tehnologice, care creează riscul ca instrumentele să devină caduce și să necesite o adaptare continuă. Proiectul este, de asemenea, pus în aplicare într-un context geopolitic complex, în care eforturile de combatere a dezinformării pot fi percepute ca posibile restricții ale libertății de exprimare.
Soluțiile tehnice dezvoltate în cadrul proiectului au fost prezentate de Franc van der Bent de la Universitatea din Utrecht. El a demonstrat mai multe instrumente aflate în prezent în faza de dezvoltare, inclusiv un plugin de browser conceput pentru a permite utilizatorilor să verifice conținutul online – atât textul, cât și imaginile – analizând coerența acestuia cu alte surse de informații pentru a identifica potențialele deepfake-uri sau dezinformare. În plus, platforma colaborativă Disinfopedia a fost introdus ca spațiu de interacțiune cu un robot de chat bazat pe IA, de discutare a știrilor actuale și de raportare a conținutului suspect, care este ulterior revizuit de experți.
Alte demonstrații au inclus o aplicație pentru smartphone capabilă să analizeze text, imagine, conținut audio și video, precum și un mediu educațional de realitate virtuală. TruthSpace, care vizează consolidarea alfabetizării digitale în rândul tinerilor prin intermediul unui joc interactiv. Abordarea tehnică subliniază dezvoltarea agilă, arhitectura modulară a sistemului folosind containere Docker, accesibilitatea și eficiența costurilor. Software-ul va fi lansat sub Licența publică a Uniunii Europene (EUPL 1.2), sprijinind transparența și utilizarea cu sursă deschisă.
Discuția ulterioară a abordat aspecte precum implicarea publicului, securitatea cibernetică, sustenabilitatea după încheierea proiectului în 2027 și rolul gândirii critice în utilizarea eficace a soluțiilor tehnologice. Participanții au subliniat că, deși educația și educația critică în domeniul mass-mediei rămân esențiale – în special într-o eră a deepfake-urilor video și audio din ce în ce mai sofisticate – inteligența artificială oferă un potențial semnificativ de sprijinire a societății atunci când este combinată cu expertiza umană. Instrumentele bazate pe IA dezvoltate în cadrul proiectului au fost evidențiate pentru capacitatea lor de a oferi o analiză în timp util, accesibilă și în mai multe formate a conținutului de text, imagine, audio și video. Cercetătorii de proiect au demonstrat abordări inovatoare, inclusiv alerte pasive „de tip antivirus” și medii educaționale interactive, care pot reduce barierele din calea verificării și pot consolida alfabetizarea digitală în rândul diferitelor grupuri de utilizatori. Adaptabilitatea, proiectarea cu sursă deschisă și bazele interdisciplinare ale instrumentelor au fost prezentate ca puncte forte esențiale, permițând îmbunătățirea continuă, durabilitatea și impactul societal pe termen lung.
