Eveniment multipartit la Sofia

EUalive, o instituție mass-media paneuropeană și membră a consorțiului AI4Debunk, a organizat o discuție publică menită să exploreze modul în care instrumentele bazate pe IA pot sprijini eforturile de combatere a știrilor false și a dezinformării. Evenimentul a reunit jurnaliști și cetățeni pentru a discuta despre nevoile, așteptările și preocupările din viața reală legate de verificarea faptelor, inteligența artificială și încrederea în mass-media.

Participanți

Un total de 12 participanți au participat la focus grup. Majoritatea au fost jurnaliști profesioniști, predominant cu vârsta de peste 60 de ani, cu opinii în general mai conservatoare. Participanții au raportat că au consumat informații în principal prin intermediul canalelor de știri online, al televiziunii și al mass-mediei tipărite, identificând în același timp Facebook și platformele de știri online ca surse primare în care se confruntă cel mai adesea cu dezinformarea.

Combaterea dezinformării cu privire la eveniment

Discuția a început cu demascarea afirmațiilor false cu privire la evenimentul în sine. Uniunea Jurnaliștilor Bulgari (UBJ) a negat categoric acuzațiile potrivit cărora ar fi invitat „propagandiști belaruși” la cursuri de formare finanțate de UE privind combaterea știrilor false. Președintele UBJ a declarat că acuzațiile au provenit dintr-o publicație înșelătoare a publicației de stat belaruse Minsk News și au fost ulterior reluate de mass-media belarusă de opoziție fără verificare.

În realitate, evenimentul a fost o discuție publică de o oră intitulată „Inteligența artificială și știrile false: What Is the Working Solution?”, organizată de EUalive și găzduită la sediul UBJ. Discuția s-a desfășurat conform planificării, în pofida controversei din mass-media, subliniind cât de repede se poate răspândi dezinformarea chiar și în cercurile mass-media profesionale.

Prezentarea proiectului AI4Debunk

Echipa EUalive condusă de Georgi Gotev a prezentat proiectul AI4Debunk, subliniind obiectivele, partenerii consorțiului și progresele înregistrate până în prezent. Un reprezentant al F6S a oferit informații suplimentare cu privire la aspectele tehnologice ale proiectului și la rolul organizațiilor partenere. S-a subliniat că proiectul are un domeniu de aplicare clar definit și limitat: sprijinirea utilizatorilor în identificarea și evaluarea dezinformării, mai degrabă decât în soluționarea unor probleme sistemice mai ample, cum ar fi generarea de imagini sintetice sau reglementarea generală a IA.

Principalele teme de discuție

Participanții au reflectat pe larg asupra rolului inteligenței artificiale în ecosistemul informațional. Au fost discutate mai multe exemple pentru a ilustra modul în care informațiile incomplete sau prezentate selectiv pot genera dezinformare, inclusiv cazuri legate de discursuri istorice și de acoperirea mediatică internațională.

O temă recurentă a fost natura duală a IA. În timp ce unii participanți au considerat IA ca fiind un instrument potențial puternic de verificare a faptelor, alții și-au exprimat îngrijorarea cu privire la utilizarea sa abuzivă, în special în ceea ce privește generarea de texte, imagini și articole sintetice care ar putea induce în eroare publicul. Au fost, de asemenea, abordate aspecte legate de RGPD, de protecția surselor și de capacitatea jurnaliștilor de a-și apăra activitatea împotriva conținutului generat de IA.

Discuția a evidențiat faptul că sistemele de IA sunt la fel de fiabile ca datele pe care sunt antrenate. Întrucât informațiile online sunt adesea inexacte, părtinitoare sau înșelătoare în mod intenționat, participanții au fost de acord că nu se poate aștepta ca IA să producă în mod consecvent adevăr obiectiv. Această limitare consolidează importanța educației în domeniul mass-mediei, a judecății umane, a standardelor profesionale și a responsabilității editoriale.

Alfabetizarea mediatică, încrederea și responsabilitatea profesională

Mai mulți participanți au subliniat că educația în domeniul mass-mediei rămâne apărarea cea mai critică împotriva dezinformării, atât în prezent, cât și în viitor. Atât jurnaliștii, cât și cetățenii trebuie să fie în măsură să își conteste propriile convingeri, să iasă din „bulele de informații” algoritmice și să caute diverse surse. Au fost exprimate preocupări cu privire la publicul care se așteaptă ca IA să furnizeze adevărul absolut, ceea ce poate spori vulnerabilitatea la dezinformarea generată sau amplificată de sistemele de IA.

Un sondaj realizat în timpul discuției a arătat că majoritatea participanților utilizează deja instrumente IA în activitatea lor profesională. Moderatorul a subliniat importanța mecanismelor societale pentru verificarea informațiilor, precum și necesitatea educației cu privire la modul în care funcționează IA, inclusiv formularea promptă și evaluarea critică a rezultatelor IA. A fost discutat, de asemenea, rolul sistemelor de educație, în special introducerea IA și a educației în domeniul mass-mediei în școli.

Drepturi de autor și industrii creative

Problema drepturilor de autor a apărut ca o preocupare majoră. Participanții au remarcat că despăgubirile pentru încălcarea drepturilor de autor în Bulgaria sunt în prezent minime, ridicând întrebări cu privire la modul în care autorii, jurnaliștii, artiștii și muzicienii își pot proteja munca în epoca IA generative. Unii participanți au exprimat opinii ferme potrivit cărora IA reprezintă o amenințare directă la adresa industriilor creative, un jurnalist argumentând că IA ar trebui interzisă în totalitate în producția artistică.

Participanții au completat un sondaj rezumat mai jos:

Expunerea la dezinformare

Participanții au indicat că se confruntă cel mai frecvent cu dezinformarea cu privire la Facebook și în mass-media de știri online. 

Practici de verificare

Atunci când au fost întrebați cum verifică informațiile pe care le suspectează că ar putea fi false sau înșelătoare, respondenții au raportat că s-au bazat în principal pe:

• Motoare de căutare 
• Surse oficiale, 
• Discuții cu colegii, prietenii