La 1 noiembrie a avut loc o reuniune multipartită la Casa Europei din Riga. Sesiunea a reunit 12 reprezentanți din diferite sectoare, inclusiv ministere guvernamentale, comunitatea de afaceri, instituții de cercetare și organizații neguvernamentale.
Profesorul Inna Šteinbuka de la Universitatea din Letonia, coordonatorul proiectului, a deschis discuția prezentând proiectul AI4Debunk. Ea a subliniat importanța coordonării și cooperării periodice între toate părțile interesate implicate în combaterea inteligenței artificiale (IA) și a dezinformării. Ea subliniază că diseminarea pe scară largă a rezultatelor proiectului ar fi esențială, rețelele părților interesate jucând un rol esențial în asigurarea faptului că aceste rezultate ajung la publicul necesar.
Dezinformarea, IA și reglementarea
O temă centrală a discuției a fost recunoașterea dezinformării ca „nouă normalitate”. Participanții au observat că, în special în statele baltice, prevalența, influența și impactul dezinformării sunt bine înțelese. Au fost exprimate preocupări cu privire la creșterea ingerințelor străine în politica europeană, în special din partea Rusiei și a Chinei, ceea ce reprezintă provocări semnificative pentru stabilitatea regională.
În ceea ce privește rolul IA, participanții au fost, în general, de acord că IA singură nu poate aborda pe deplin complexitatea dezinformării. Este necesară o abordare mai cuprinzătoare și mai sistemică, cu instrumente de IA adaptate la cerințele unor grupuri-țintă specifice. De exemplu, canalele mass-media și platformele de comunicare socială ar putea utiliza IA pentru a sprijini verificarea veridicității informațiilor și urmărirea dezinformării. Participanții au subliniat importanța identificării nevoilor distincte ale acestor grupuri înainte de a proiecta instrumente de IA.
Discuția a vizat, de asemenea, mecanismele de reglementare. Deși participanții au salutat adoptarea Regulamentului UE privind IA, aceștia au ridicat întrebări cu privire la punerea sa în aplicare și la rezultatele practice. A existat un sprijin larg pentru crearea unui registru transparent al entităților mass-media, care să detalieze proprietatea, beneficiarii și sursele de finanțare, ceea ce ar contribui la urmărirea dezinformării.
Instrumente de IA pentru combaterea dezinformării: provocări și oportunități
Încrederea în tehnologie a apărut ca o problemă-cheie. Datele din sondaje indică o scădere a încrederii publicului în instrumentele tehnologice avansate. Acest scepticism față de capacitatea IA de a detecta și de a reduce dezinformarea pune sub semnul întrebării eficacitatea și acceptarea instrumentelor care urmează să fie elaborate la sfârșitul proiectului AI4Debunk.
Au fost discutate, de asemenea, provocările legate de punerea în aplicare a instrumentelor bazate pe IA pentru combaterea dezinformării. O preocupare semnificativă a fost întreținerea, modernizarea și formarea continuă necesare pentru aceste instrumente în perioada post-proiect. Participanții au subliniat importanța abordării „human-in-the-loop”, care abordează necesitatea unui proces decizional etic, a educației în domeniul mass-mediei, a unui sistem de educație adaptabil și a inițiativelor de învățare pe tot parcursul vieții.
Rolul ONG-urilor în combaterea dezinformării a fost examinat din mai multe perspective. Letonia dispune de o rețea solidă de ONG-uri axate pe aspecte legate de TIC, care ar putea avea un rol esențial în diseminarea rezultatelor proiectului AI4Debunk. În colaborare cu echipa de proiect, ONG-urile ar putea elabora pachete de informații adaptate pentru diferite categorii de public. În plus, ONG-urile ar putea oferi informații valoroase cu privire la nevoile specifice ale diferitelor grupuri-țintă în ceea ce privește soluțiile IA.
În general, această reuniune multipartită s-a dovedit a fi foarte constructivă. Acesta a servit ca bază pentru colaborarea continuă și potențialele parteneriate viitoare pentru a diseminează rezultatele proiectului AI4Debunk.
